A.

daca as fi un personaj dintr.o opera as uri autorul . pentru ca este omniprezent si omniscient . pentru ca ar sti totul despre mine ,tot ce as simti , chiar si cele mai ascunse ganduri, sentimente.Dar mai ales pentru ca mi.ar anticipa miscarile .practic , el mi le.ar face . as fi precum o marioneta .as fi doar de prezenta , autorul schitandu.mi miscarile , zambetele , tot ceea ce as fi .El mi.ar decide soarta ,destinul, mie neremanandu-mi nimic decat sa il urmez.nu as putea sa nu ma supun lui , oricat de mult mi.as dori asta.daca m.as razvrati , mi.ar schimba tot restul vietii ;s.ar asigura ca o sa fie un destin mizer ,dureros si trist...daca as fi personajul principal as trai alturi de fiinta iubita pana la adanci batraneti , daca as fi personajul negativ probabil as muri in actul 14 .
Nu depinde de mine ce se intampla mai departe .Toata responsabilitatea cade asupra lui . Daca cartea e un succes e datorita lui , daca cartea e un esec e datorita lui .
e un avantaj sa fi si personaj , nu ?

... totusi , depinde si de tine ce alegi sa fi . poti fi propriul tau autor si sa-ti stabilesti viata , dar poti fi si manioreta condusa de altcineva . Tu ce alegi ?

E vina ploii...

m.am saturat de aroganta unora .. si de superficialitatea cu care isi rezolva problemele ...
stiu .. e inutil sa.mi bat capul cu aceste preocupari .. dar tare as vrea sa aflu care este modul lor de a gandi,cum considera ei ca este bine , ca este perfect , si de ce .de ce trebuie sa fie placuti tuturor ?sau dece incearca asta ? ce este asa special in asta ?ceva asa de efemer nu merita la schimb personalitatea ta . Dar in opinia unora merita . chiar si pentru cateva minute de glorie;li se pare un targ excelent.
in ultimul timp am fost irascibila ...fiecare lucru marunt m.a enervat .. ironia fiind la ordinea zilei ... orice lucru ce pana acum cateva zile ce nu i.am dat importanta , acum mi se pare atat de enervant ,multi imi par snobi.da , asta e cuvantul lor .snobismul ii definesc in totalitate .
e ridicol .
...dar e de la ploaie ...da , asta trebuie sa fie..
(ploaia fiind singura pe care pot da vina.)

Nu azi

Nu sunt nu raspund nu am chef nu pot nu vreau nu .
Nu pentru tine .
Ziua asta e numai si numai a mea .Vreau sa ma trezesc tarziu si sa nu.mi pese de nimic. Sa nu.mi pese ca e ora 2 ,ca imi suna telefonul , ca am alte probleme . Asta e ziua mea .Zic eu ca merit o pauza de o zi .
Dar maine .. maine revin lucrurile la normal . Maine o sa.mi pese ca am avut de invatat la fizica , ca este ora 2 si ca intarzii undeva .
Maine poti sa ma cauti , caci o sa.ti raspund .
Nu vreau sa fac nimic spectaculos in ziua mea libera .Vreau sa fiu relaxata , sa pot sa ies in parc cu un pachet de tigari si cu o cola , si sa stau pe o bancuta si sa admir vremea , sa meditez cateva ore .Pe urma sa ma uit la filme pana dimineata .Apoi sa dorm cateva ore , si sa revin la grijile de zi cu zi ,la haosul zilnic cand intarzii undeva , cand nu gasesti lucruri , cand nimic nu iti iese cum vrei .

Merci

Nu-i mai ascult demult si nu-i mai aud cum rad . Nu merita .
Poate sa treaca o zi fara astfel de anturaj. Fara snobismul lor . Bine ca mi-am revenit la timp ! Numai cand ma gandesc ca puteam fi ca ele ... Pot spune ca am fost salvata exact la timp . Pacat ca nu e nimeni sa le salveze si pe ele . Stiu.Sunt o norocoasa .Norocoasa ca te am langa mine . Norocoasa ca inca respir . Poate prea norocoasa.
Cu tot acest amalgam de sentimente , senzatii , trairi , ajung sa ma gandesc din ce in ce mai des : cand o sa se termine ?
nu ca mi.as dori asta , ci pt ca nimic ce e frumos tine vesnic . totul este efemer .
dorintele , sperantele ce le am acum , poate in vreo 2-3 ani or sa mi se para stupide . dar vreau sa traiesc prin ACUM . de asta urasc visele . pentru ca visele te dezamagesc des , si mai ales pentru ca incepe sa.ti placa mai mult ceea ce iti imaginezi decat realitatea .Nu vreau sa raman cu regrete . Si ma intelegi . De asta te apreciez . Iti multumesc !

Da

ai dreptate . sunt mai altfel . mult mai altfel decat esti obijnuit . m.am schimbat . si n.ai habar inca cat o sa ma schimb . pentru ca vreau . pentru ca pot .
pentru ca nu ma meriti . pentru ca ...
as putea gasi o mie de motive .poate chiar mai multe .
tu ma faci sa vreau sa ma schimb . imi impui asta .involuntar . nu ti.ai dat seama pana acum , nici de.acum incolo nu vei stii .
aceste insemnari nu o sa le citesti niciodata .
pentru ca niciodata nu ai timp.


pentru ca suntem altfel .

-ce concluzie tampita .. dar cea mai potrivita .

amalgam de sentimente.

de ce? o intrebare cu mii de raspunsuri ..multe se dau , altele nu ..
increderea ce ti.o confera un prieten este greu de explicat dar si greu de crezut ca te minte..
doar e prietenul tau ,nu ?
ati avut incredere unul in celalalt si v.ati confesat cele mai penibile povesti , ori cele mai intime momente,vise,sperante..sfatuindu.va mereu , il crezi e iti spune..reusind sa te influenteze foarte usor ...
iar cand totul parca se prabuseste in jurul tau,el te uita .uita ca ai fost langa el in cele mai grele momente ... trece mai departe la alta persoana , facand acelasi lucru ca si cu tine ...tu nemaiputand sa zici decat : la naiba !
dar intotdeauna este cel putin un prieten adevarat ce te ajuta sa te ridici , ce iti sopteste la ureche : sunt aici , stai calm ..
iar tot ce iti aduci aminte din vechea prietenie se transforma intr.o perdea subtire ,lunga ,intesata cu amintiri , experiente, trairi .. acea perdea pierzandu.si incet incet din culoare , devenind tot mai palida ,indescifrabila..dandu.ti seama ca te.a dus cu vorba , si ca te.a inselat,vrand probabil doar sa se confeseze cuiva nu si sa creada in acea persoana
abea apoi realizezi ca totul s.a rezumat la zambete false ce invaluie un scop tainuit ce te cuprind in felul lor neobisnuit de a pune situatia intr.o alta lumina si te prind in credibilitatea lor si pt un timp chiar crezi in acel zambet.dar totul duce la
dezamagire ... patetic,nu ?

Curcubeu

azi a plouat . si ador cand ploua .desi toti vad in ploaie un obstacol de a fi fericiti, ei fiind toata ziua mohorati... cand ploua simt nevoia sa zambesc.si o fac .cand ploua pot spune ca
toti isi amintesc sa discute .amintiri , intamplari, planuri , orice poate fi discutat se discuta . e ca si cum iesi la o cafea cu o prietena ce nu ai mai vazut.o de foarte mult timp . e precum ai sta in casa nevorbit si cand ai da de cineva cunoscut i.ai spune tot ,l.ai innebuni cu toate detaliile , i.ai spune tot ce iti trece prin cap .. totusi , nu iesisesi din casa de cateva zile !
dar cand ploua ne aducem adesea aminte de cineva cu care nu am mai vorbit de ceva vreme , si il/o sunam ,doar ca sa aflam cum o mai duce.
Atunci cand ploua , sunt mult mai atenta la detaliile din jur ,detalii ce de obicei , le trec cu vederea (de exemplu de obicei merg la scoala pe acelasi drum , dar atunci cand ploua pot spune ca sunt atenta la tot ce se intampla in jur si observ detalii ce de obicei le trec cu vederea sau mi se par ca sunt dintotdeauna acolo.)
Zilele ploioase pot fi comparate cu aglomeratia urbana(unde fiecare e pe cont propriu si unde oricine se poate enerva chiar si dintr.un nimic).Masinile circula greu ,toti se grabesc care incotro ,auzi mereu claxoane ,injuraturi si vezi oameni grabiti.
Iar daca, dupa ploaie apare si un curcubeu , pot spune ca intregeste peisajul.