duminică, 1 martie 2009

amalgam de sentimente.

de ce? o intrebare cu mii de raspunsuri ..multe se dau , altele nu ..
increderea ce ti.o confera un prieten este greu de explicat dar si greu de crezut ca te minte..
doar e prietenul tau ,nu ?
ati avut incredere unul in celalalt si v.ati confesat cele mai penibile povesti , ori cele mai intime momente,vise,sperante..sfatuindu.va mereu , il crezi e iti spune..reusind sa te influenteze foarte usor ...
iar cand totul parca se prabuseste in jurul tau,el te uita .uita ca ai fost langa el in cele mai grele momente ... trece mai departe la alta persoana , facand acelasi lucru ca si cu tine ...tu nemaiputand sa zici decat : la naiba !
dar intotdeauna este cel putin un prieten adevarat ce te ajuta sa te ridici , ce iti sopteste la ureche : sunt aici , stai calm ..
iar tot ce iti aduci aminte din vechea prietenie se transforma intr.o perdea subtire ,lunga ,intesata cu amintiri , experiente, trairi .. acea perdea pierzandu.si incet incet din culoare , devenind tot mai palida ,indescifrabila..dandu.ti seama ca te.a dus cu vorba , si ca te.a inselat,vrand probabil doar sa se confeseze cuiva nu si sa creada in acea persoana
abea apoi realizezi ca totul s.a rezumat la zambete false ce invaluie un scop tainuit ce te cuprind in felul lor neobisnuit de a pune situatia intr.o alta lumina si te prind in credibilitatea lor si pt un timp chiar crezi in acel zambet.dar totul duce la
dezamagire ... patetic,nu ?

Niciun comentariu: